Investiții în România: Ce proiecte de investiții generează cheltuieli în bugetul de stat?

  1. Prima pagină
  2. Investiții în România: Ce proiecte de investiții generează cheltuieli în bugetul de stat?
cas si cass

Provocările complexe, inclusiv schimbarea climatului politic, determiăa fluctuații la nivelul investițiilor în România. Cu toate acestea, în ultimii 30 de ani, ponderea bugetului dedicat investițiilor publice în viitorul nostru a scăzut brusc – în același timp în care datoria națională a crescut la un nivel superior celorlalți ani.

Investițiile în România sunt esențiale pentru a răspunde provocărilor țării noastre pe termen lung. În timp ce îngrijorarea românilor cu privire la aceste provocări este în creștere, situația economică a țării și capacitatea de a le aborda scad. Totuși, iată că investițiile publice continuă să joace un rol antrenant în economia națională, iar proiectele de investiții se concentrează tot mai mult pe sănătate, educație și comerț.

Investiții în România versus Consum

Cheltuielile bugetului de stat reprezintă o cincime din întreaga activitate economică din România. Din această cheltuială, marea majoritate este orientată spre satisfacerea nevoilor imediate ale populației, cum ar fi pensii și asistență medicală. Dar numai puțin peste 10% s-au îndreptat către activități care ar putea fi considerate investiții pe termen lung in România.

Cheltuielile bugetului de stat se împart în două categorii:

  • Investiții în active fiziceprecum educație, infrastructură, clădiri și echipamente, cercetare științifică și dezvoltare. Parte din investițiile publice sunt alocate apărării. Mai mult, în 2018, investițiile în apărare au reprezentat 40%, în timp ce 60% din totalul cheltuielilor de investiții a revenit activelor fizice ante-menționate.
  • Alte forme de cheltuieli– dintre care majoritatea produc valoare mai puțin de un an – pot fi clasificate drept consum. Printre exemple se numără cheltuielile asociate pensiilor și sănătății, deoarece produsele și serviciile respective sunt consumate în mod prompt.

Menținerea ritmului cu cerințe moderne

Investițiile bugetare în România asociate activelor fizice au crescut ca răspuns la recesiunea din 2007 – 2009, dar ulterior au scăzut. În ceea ce privește capitalul fizic, s-a oferit finanțare pentru proiecte de transport, infrastructură de energie și apă și modernizarea clădirilor, îndeosebi în București. Cea mai mare parte a acestei finanțări a fost cheltuită în anii următori.

Dacă politicile actuale rămân în vigoare, programele obligatorii (care sunt reglementate de prevederi de drept permanent, mai degrabă decât finanțate prin procesul de creditare) și dobânzi vor constitui 82% din cheltuielile bugetare până în 2049 – și vor lăsa puțin loc pentru mult mai mult.

Ne putem permite să nu investim?

Analiștii sunt de părere că investițiile ar trebui făcute cu bani împrumutați și plătiți mai târziu, deoarece viitori contribuabili vor continua să beneficieze de acestea. Cu toate acestea, suma datoriilor care se acumulează în fiecare an depășește cu mult suma investită în viitorul României. Deficitele primare mari, însoțite de un nivel ridicat de consum, determină ca împrumuturile să fie necesare doar pentru a răspunde nevoilor noastre pe termen scurt, în timp ce există puține resurse pentru a investi în obiectivele pe termen lung.

Tipurile de investiții în capitalul fizic și uman necesar pentru a sprijini o economie prosperă pot fi costisitoare pentru a se dezvolta, construi și întreține, dar pot contribui și la extinderea viitoare a economiei. Potrivit unui raport emis în 2016, nerespectarea lacunelor de investiții din toate sectoarele infrastructurii naționale ar conduce economia spre pierderea locurilor de muncă până în 2025. În cazul în care proiectele publice nu se vor alinia contextului, datoria națională va continua să crească într-un ritm nesustenabil și să ne restrângă capacitatea de a susține creșterea economică.

Citeste si https://www.birocratica.ro/articol/s-a-modificat-declaratia-112-privind-facilitatile-fiscale-din-domeniul-constructiilor/

Citeste si https://www.birocratica.ro/articol/amnistie-fiscala-conditii-pentru-implementarea-noilor-facilitati-fiscale/

Avatar

Andreea Torok

Author Since:  19 octombrie 2018

Administrator si Fondator al site-ului www.birocratica.ro