Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente

  1. Prima pagină
  2. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente
parte responsabila civilmente

Impactul Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr 257/26.04.2017

Potrivit dispozitiilor art 86 alin 1 Noul Cod de Procedura Penala, are calitatea de parte responsabila civilmente nu doar persoana care are, potrivit legii civile, obligatia legala de a repara prejudiciul alaturi de inculpat, ci si persoana care are aceasta obligatie asumata printr-o conventie valabil incheiata.

O persoana juridica poate avea, in cadrul aceluiasi proces penal, atat calitatea de inculpat, cat si calitatea de parte responsabila civilmente, deoarece raspunderea penala a persoanei juridice este o raspundere directa, pentru fapta proprie, aceasta nefiind participant la fapta comisa de persoana fizica si nefiind necesar ca infractiunea de care este acuzata persoana juridica sa fie aceeasi cu cea pentru care este acuzata persoana fizica.

Anterior pronuntarii Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 257/26.04.2017, momentul pana la care se putea solicita introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente, era reglementat de dispozitiile art 20 alin 1 Noul Cod de Procedura Penala respectiv, pana la inceperea cercetarii judecatoresti.

In practica, in special in cazul infractiunilor economice, nu putine au fost cazurile cand introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente s-a solicitat dupa finalizarea activitatii de urmarire penala, desi în ipoteza în care procurorul exercită acțiunea civilă, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, este obligat, potrivit art. 21 alin. (2) din acelasi text normativ, să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente.

Potrivit dispozitiilor art 87 Noul Cod de Procedura Penala, partea responsabila civilmente are drepturile prevăzute la art. 81 Noul Cod de Procedura Penala respectiv:

  1. a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;

  1. b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
  2. c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
  3. d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii;
  4. e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
  5. f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;
  6. g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g1) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

  1. h) alte drepturi prevăzute de lege.

Astfel, introducerea partilor responsabile in procesul penal, ulterior finalizarii activitatii de urmarire penala, a dus la incalcarea flagranta a drepturilor recunoscute acesteia in cadrul procesului penal.

Prin decizia 257/26.04.2017, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis ca sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) ” din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională, apreciind ca posibilitatea persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești”, nu este în măsură să mențină echilibrul între drepturi fundamentale aflate în concurs.

Curtea a dispus că este necesar ca, prin normele procesual penale în materie, să se asigure dreptul părții responsabile civilmente de a formula cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în procedura camerei preliminare, tocmai în vederea realizării unui echilibru între drepturi fundamentale relative aflate în concurs, și anume, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare ale persoanei vătămate ce se constituie parte civilă, pe de o parte, și dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare ale părții responsabile civilmente, pe de altă parte.

Prin introducerea “fortata” a partii responsabile civilmente  in procesul penal, dupa finalizarea activitatii de urmarire penala, acesteia ii sunt incalcate drepturile prev de art 16 alin 1 din Constitutia Romaniei privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art 20  – “Tratatele internationale privind drepturile omului”, art 21 alin 1 si 3 referitoare la accesul liber la justitie si drepturile partilor la un proces echitabil, art 24 alin 1 privind dreptul la aparare, art 124 alin 1 si 2 privind infaptuirea justitiei precum si art 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Prin urmare, apreciez ca in raport de Decizia 257/26.04.2017 pronuntata de Curtea Constitutionala a Romaniei, in situatia in care solicitarea de introducere a partii responsabile civilmente are loc ulterior finalizarii activitatii de urmarire penale, aceasta ar trebui respinsa de instanta de judecata, ca inadmisibila.

Citeste si https://www.birocratica.ro/forums/topic/prescriptia-raspunderii-penale/

Avatar

ȘTEFAN NICOLE-SORANDA

Author Since:  7 septembrie 2018

Membru al Baroului Ilfov începând cu data de 01.02.2004 / 706 - 02.02.04 (numărul deciziei de intrare în barou), exercitându-mi activitatea în calitate de avocat definitiv Titular în Cabinet individual, cu drept de a pune concluzii la toate instanțele