Frauda bancară în contexul banking-ului online

  1. Prima pagină
  2. Frauda bancară în contexul banking-ului online
download (1)

Ce au în comun PSD2 (Directiva Serviciilor de Plăți revizuită) și GDPR (Regulamentul General Privind Protecția Datelor) cu frauda bancară? O dedicare pentru experiența clienților. Cele mai puternice reglementări din ultimele decenii introduc o atenție restrânsă asupra clientului, acum că cele două programe modifică modul în care sunt utilizate și gestionate datele cu caracter personal.
Dacă ne uităm la modul în care clienții au colaborat cu băncile dintr-o perspectiva istorică, societatea a evoluat rapid. Înainte, angajamentul însemna să te deplasezi către o Sucursală în vederea solicitării unor servicii bancare. Prin aceasta, clientul (băncii) se considera mai puțin vulnerabil în fața unei fraude bancare (efectuarea fizică a operațiunilor etc). Angajamentul de astăzi înseamnă procese online self-service. Această schimbare digitală se accelerează doar odată cu apariția unei neo-bănci, care creează baza pentru noi tipuri de instituții financiare, dintre care unele oferă exclusiv servicii online.
Românii consideră frauda bancară un pericol iminent
Potrivit unui studiu desfășurat de o importantă Bancă din România, aproape 75% din consumatori percep o alegere primordială a unei Bănci cu Sucursale tradiționale. Dar, în același timp, 40% au afirmat că sunt mai puțin dependenți de Banca lor actuală ca principal furnizor de servicii financiare.
Aceste cifre indică faptul că Banca alternativă devine din ce în ce mai atrăgătoare. Cu toate acestea, același sondaj arată că principalii factori care stau la baza banking-ului alternativ sunt scăderea încrederii în instituțiile financiare și în canalele asociate de angajament al clienților. În concluzie, majoritatea motivelor pentru care clienții ar lua în considerare utilizarea unui furnizor nebancar sunt legate de căutarea unei experiențe mai bune, apte să evite consecințele unei fraude bancare.
Neo-băncile, pasibile la frauda bancară?
Nu e de mirare că neo-băncile își diminuează numărul. Faptul că piețele financiare se dezvoltă în sectorul bancar deschis nu se referă doar la reglementări și factori externi. De asemenea, este influențată de așteptările clienților (persoane fizice și juridice). Acest lucru determină presiuni majore pentru industria bancară cum nu s-au mai întâmplat, în special pentru a investi în sisteme interne inovatoare, pentru a păstra clienții care au devenit mai autonomi.

Crearea de neo-bănci este un exemplu în care utilizarea inteligenței artificiale este primordială; la rândul său, aceasta va sprijini concepția strategiilor de experiență a clienților. Aceste Bănci sunt cu adevărat proactive și se străduiesc să aducă inovații digitale pentru a oferi servicii accesibile utilizatorilor.
Una dintre provocările acestor neo-bănci este că se dezvoltă simultan metode avansate de criminalitate și fraudă bancară. Pentru a combate frauda potențială internă sau externă instituțiilor bancare, organizațiile trebuie să fie cu un pas înaintea fraudelor în orice moment și să dezvolte strategii durabile care să poată sprijini afacerile lor exponențiale. Dacă există un lucru pe care clienții îl doresc cu adevărat alături de inovație, este siguranța că datele lor sunt securizate.
Acesta este motivul pentru care, atunci când vine momentul să se pună în aplicare o strategie digitală, organizațiile bancare ar trebui să ia în considerare o platformă de fraudă bancară pentru a face față noului ecosistem de risc. Sintetizând, rezidă:
· Necesitatea de a utiliza volume masive de date în trasarea deciziilor;
· Complexitatea crescândă în organizarea proceselor decizionale și de tranzacționare;
· Cererea puternică pentru un sistem flexibil care ar putea naviga în două necunoscute: modul în care vor reacționa fraudatorii și modul în care vor reacționa clienții afectați de aceștia.

Avatar

Andreea Torok

Author Since:  19 octombrie 2018

Administrator si Fondator al site-ului www.birocratica.ro